In Aristotle’s account of change, lacking a form is called privation (Physics I.7 191a14). For example, someone takes on the form of being musical only from previously having the privation of being unmusical. However, he also states that “shape and nature are spoken of in two ways, for the privation too is in a way form” (Physics II.1 193b19). I will demonstrate that these seemingly contradictory statements are not actually in tension. Since all perceptible matter must be enformed, we would (...) have trouble discussing things that have yet to undergo generation, like menstrual fluid, and things that have undergone corruption, like corpses, if we did not cite the privation as a sort of form. I will argue that, given his commitment to hylomorphism, Aristotle is committed to privation being a form in a qualified sense. It cannot be a form in an unqualified sense because privation often spoils the matter such that it can no longer be reformed. The fact of the matter is we cannot draw a bright line between privation and form because the two are contraries and can be said to hold to different degrees at different points on a spectrum. (shrink)

This paper examines the interplay of semantics and pragmatics within the domain of film. Films are made up of individual shots strung together in sequences over time. Though each shot is disconnected from the next, combinations of shots still convey coherent stories that take place in continuous space and time. How is this possible? The semantic view of film holds that film coherence is achieved in part through a kind of film language, a set of conventions which govern the relationships (...) between shots. In this paper, we develop and defend a new version of the semantic view. We articulate it for a pair of conventions that govern spatial relations between viewpoints. One such rule is already well-known; sometimes called the "180° Rule," we term it the X-Constraint; to this we add a previously unrecorded rule, the T-Constraint. As we show, both have the effect, in different ways, of limiting the way that viewpoint can shift through space from shot to shot over the course of a film sequence. Such constraints, we contend, are analogous to relations of discourse coherence that are widely recognized in the linguistic domain. If film is to have a language, it is a language made up of rules like these. (shrink)

This article is the FOURTH of several excerpts from my book The Nondual Mind: Vedānta, Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism, and Spinoza (the full book is posted on this site). “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor (...) in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

This article is the SECOND of several excerpts from my book The Nondual Mind: Vedānta, Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism, and Spinoza (the full book is posted on this site). “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor (...) in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

This article is the SIXTH of several excerpts from my book The Nondual Mind: Vedānta, Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism, and Spinoza (the full book is posted on this site). “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor (...) in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

This article is the FIFTH of several excerpts from my book The Nondual Mind: Vedānta, Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism, and Spinoza (the full book is posted on this site). “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor (...) in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

This article is the FIRST of several excerpts from my book The Nondual Mind: Vedānta, Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism, and Spinoza (the full book is posted on this site). “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor (...) in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

This article is the THIRD of several excerpts from my book The Nondual Mind: Vedānta, Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism, and Spinoza (the full book is posted on this site). “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor (...) in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

This single pdf includes ALL SEVEN of my Dogma Revue articles, which together comprise the entirety of my book The Nondual Mind: Vedānta, Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism, and Spinoza (the full book in manuscript form is also posted on this site). The book compares Hindu nondual philosophy to that of Baruch Spinoza, demonstrating the similarity of Spinoza’s ideas to Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism. The book is well researched, but it is written in an informal style suitable for both scholars and the educated (...) general public. There is already some scholarly literature comparing Spinoza’s philosophy to Śaṅkara’s Vedānta, but none of it has focused, as this book does, on philosophy of mind, and none of it has included nondual Kashmiri Shaivism in the comparison. Among other things, the important distinction between Śaṅkara’s Vedānta and nondual Kashmiri Shaivism is brought to the fore by looking at those two philosophies through the lens of Spinoza. “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

This book compares Hindu nondual philosophy to that of Baruch Spinoza, demonstrating the similarity of Spinoza’s ideas to Kashmiri Pratyabhijñā Shaivism. The book is well researched, but it is written in an informal style suitable for both scholars and the educated general public. There is already some scholarly literature comparing Spinoza’s philosophy to Śaṅkara’s Vedānta, but none of it has focused, as this book does, on philosophy of mind, and none of it has included nondual Kashmiri Shaivism in the comparison. (...) Among other things, the important distinction between Śaṅkara’s Vedānta and nondual Kashmiri Shaivism is brought to the fore by looking at those two philosophies through the lens of Spinoza. “I liked James H. Cumming’s The Nondual Mind a lot. It is beautifully written, thoughtful, and very clear.” (Prof. Yitzhak Y. Melamed, Charlotte Bloomberg Professor of Philosophy, Johns Hopkins University) “James H. Cumming’s scholarly interpretation of Spinoza’s works, persuasively showing how 17th century European ideas that ushered in the Enlightenment find a precursor in 10th century Kashmir, is a masterpiece of reason and philosophy that will leave the reader with profound thoughts on the meaning of history, God, and life itself. As a senior staff attorney in my chambers for many years at the California Supreme Court and a top scholar of ethics and philosophy of law, Mr. Cumming never ceased to amaze me with his outstanding research and intellect. This scholarly book is a must read for all who want to know why Spinoza continues to influence contemporary philosophy and how his work is still relevant in today’s challenging, interconnected world.” (Hon. Ming W. Chin, Associate Justice (Retired), Supreme Court of California, 1996–2020). (shrink)

We propose a natural definition of what it means in a constructive context for a Banach space to be reflexive, and then prove a constructive counterpart of the Milman-Pettis theorem that uniformly convex Banach spaces are reflexive.

Islam is not a mono-dimensional religion, therefore studying Islam with all its aspects is not enough with the scientific method, ie philosophical, human, historical, sociological methods. Likewise, understanding Islam with all its aspects can not be-be doctrinaire. A scientific and doctrinal approach should be used together (Scientific Cum Doctrine).

Despite the proliferation of studies on corporate social responsibility (CSR), there is a lack of consensus and a cardinal methodological base for research on the quality of CSR communication. Over the decades, studies in this space have remained conflicting, unintegrated, and sometimes overlapping. Drawing on semiotics—a linguistic-based theoretical and analytical tool, our article explores an alternative perspective to evaluating the quality and reliability of sustainability reports. Our article advances CSR communication research by introducing a theoretical-cum-methodological perspective which provides unique insights (...) into how to evaluate the quality of CSR communication. Particularly, we illustrate the application of our proposed methodology on selected U.K. FTSE 100 companies. Our two-phased analysis employed the Greimas Canonical Narrative Schema and the Semiotic Square of Veridiction in drawing meanings from selected sustainability/csr reports. In addition, we present a distinctive CSR report quality model capable of guiding policy makers and firms in designing sustainability/csr reporting standards. (shrink)

It will be the thesis of this paper that there are among our mental acts some which fall into the category of real material relations. That is: some acts are necessarily such as to involve a plurality of objects as their relata or fundamenta. Suppose Bruno walks into his study and sees a cat. To describe the seeing, here, as a relation, is to affirm that it serves somehow to tie Bruno to the cat. Bruno's act of seeing, unlike his (...) feeling depressed, his putative thinking-about-Santa-Claus or his musing, abstractedly, about the tallest spy, has at least two fundamenta: it is, as a matter of necessity, dependent for its existence upon both Bruno himself and the cat that he sees. This idea will naturally raise echoes of Russell's doctrine of knowledge by acquaintance. 'I am acquainted with an object', Russell tells us, 'when I have a direct cognitive relation to that object, i. e. when I am directly aware of the object itself' (1918, p. 209). And indeed a distinction in many ways like that between acquaintance and description will find a place within the theory here projected, but there are crucial differences. (shrink)

The focus in this essay will be upon the paradoxes, and foremostly in set theory. A central result is that the librationist set theory £ extension \Pfund $\mathscr{HR}(\mathbf{D})$ of \pounds \ accounts for \textbf{Neumann-Bernays-Gödel} set theory with the \textbf{Axiom of Choice} and \textbf{Tarski's Axiom}. Moreover, \Pfund \ succeeds with defining an impredicative manifestation set $\mathbf{W}$, \emph{die Welt}, so that \Pfund$\mathscr{H}(\mathbf{W})$ %is a model accounts for Quine's \textbf{New Foundations}. Nevertheless, the points of view developed support the view that the truth-paradoxes and (...) the set-paradoxes have common origins, so that the librationist resolutions of the set theoretic paradoxes are at the same time resolutions of the truth theoretic paradoxes. Both the librationist resolutions of the set theoretic paradoxes and the truth theoretic paradoxes have non-trivial philosophical implications: librationist set theories have the consequence that there are no absolutely uncountable sets, and librationist truth theories allow the use of syntactical modalities in ways which circumvent limitations as those of \parencite{Montague1963}, and a truth predicate which is useful for more precise philosophical discourse. (shrink)

Ô nhiễm không khí được coi là “sát thủ vô hình” của cư dân đô thị. Theo ước tính của Tổ chức Y tế Thế giới (WHO), “sát thủ” này gây ra/liên quan đến cái chết của khoảng 60 nghìn người mỗi năm tại Việt Nam. Để góp phần giải quyết bài toán ô nhiễm môi trường không khí tại các đô thị ở Việt Nam, các nhà nghiên cứu tại Trường Đại học Kinh tế - ĐHQGHN cùng các cộng (...) sự trong và ngoài nước đã tập trung tìm hiểu nhận thức và nhu cầu cải thiện ô nhiễm không khí tại Hà Nội - một trong những đô thị năng động nhất thế giới và đang đối diện với tình trạng ô nhiễm không khí nặng nề. (shrink)

We present a strategy to avoid versions of Humean and counterfactual skepticism based upon a deontologist theory of justification, a partial guideline for how to side step Gettier problems for certain statements and the assumption that certain statements are compelling. As an upshot the threats of Humean skeptical arguments disappear for some subjects and classes of statements.

Since 1537 Marco Antonio Zimara’s Tabula cum dilucidationibus in dictis Aristotelis et Averrois has been one of the most efficient and largely used instruments for a swift and at the same time precise access to the philosophical topics discussed in Aristotle’s works and in Averroes’ commentaries as well. In this paper the long and laborious gestation of Zimara’s Tabula is taken into account, starting with the notes in a 1507 edition of Aristotle’s works.

Eseul urmărește variatele abordări pe care cercetătorii le-au încercat în studierea rolului intelligence-ului în politica națională și internațională. Acesta ia în considerare numeroasele strategii metodologice şi epistemologice care au caracterizat studiul „intelligence-ului” de-a lungul ultimilor 50 de ani şi argumentează că, încă de la începutul lor, studiile asupra „intelligence-ului” au fost caracterizate prin interdisciplinaritate și deschidere față de diferite abordări conceptuale. Istoricii, politologii, sociologii și profesioniștii și-au adus cu toții contribuția la domeniul în plină extindere al cercetărilor legate de chestiunile (...) de „intelligence”. În concluzie se poate afirma despre intelligence cercetarea interdisciplinară poate fi unul dintre cele mai mari avantaje ale acestui nou subdomeniu și se poate argumenta necesitatea unei extindere şi adâncire a agendei studiilor de intelligence. -/- INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 3-9 ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159. (shrink)

In this paper I argue for a syncretistic theory of depiction, which combines the merits of the main paradigms which have hitherto faced themselves on this issue, namely the perceptualist and semioticist approaches. The syncretistic theory indeed takes from the former its stress on experiential factors and from the latter its stress on conventional factors. But the theory is even more syncretistic than this, for the way it accounts for the experiential factor vindicates several claims defended by different perceptualist theories. (...) In a nutshell, according to the syncretistic theory a picture depicts its subject iff i) it is transformed into an entity-cum-meaning and ii) one has the twofold experience of seeing that subject in the picture qua noninterpreted entity, the image, just in case one consciously misrecognizes it in consciously seeing that image, for that subject resembles the image in some grouping properties (originally labelled Gestalt-qualities in psychology). By appealing to objective resemblance in grouping properties, the theory can vindicate what are nowadays taken to be the most neglected doctrines in the perceptualist camp: objective resemblance theories. By appealing, moreover, to conscious misrecognition, the theory not only squares with both the seeing-in and the recognition theories of depiction, but it also shows the grain of truth in illusion theories of depiction, since conscious misrecognition is a kind of perceptual illusion. (shrink)

A practical viewpoint links reality, representation, and language to calculation by the concept of Turing (1936) machine being the mathematical model of our computers. After the Gödel incompleteness theorems (1931) or the insolvability of the so-called halting problem (Turing 1936; Church 1936) as to a classical machine of Turing, one of the simplest hypotheses is completeness to be suggested for two ones. That is consistent with the provability of completeness by means of two independent Peano arithmetics discussed in Section I. (...) Many modifications of Turing machines cum quantum ones are researched in Section II for the Halting problem and completeness, and the model of two independent Turing machines seems to generalize them. Then, that pair can be postulated as the formal definition of reality therefore being complete unlike any of them standalone, remaining incomplete without its complementary counterpart. Representation is formal defined as a one-to-one mapping between the two Turing machines, and the set of all those mappings can be considered as “language” therefore including metaphors as mappings different than representation. Section III investigates that formal relation of “reality”, “representation”, and “language” modeled by (at least two) Turing machines. The independence of (two) Turing machines is interpreted by means of game theory and especially of the Nash equilibrium in Section IV. Choice and information as the quantity of choices are involved. That approach seems to be equivalent to that based on set theory and the concept of actual infinity in mathematics and allowing of practical implementations. (shrink)

‘What is characteristic of every mental activity’, according to Brentano, is ‘the reference to something as an object. In this respect every mental activity seems to be something relational.’ But what sort of a relation, if any, is our cognitive access to the world? This question – which we shall call Brentano’s question – throws a new light on many of the traditional problems of epistemology. The paper defends a view of perceptual acts as real relations of a subject to (...) an object. To make this view coherent, a theory of different types of relations is developed, resting on ideas on formal ontology put forward by Husserl in his Logical Investigations and on the theory of relations sketched in Smith's "Acta cum fundamentis in re". The theory is applied to the notion of a Cambridge change, which proves to have an unforeseen relevance to our understanding of perception. (shrink)

Modern society faces major environmental problems, but there are many difficulties in studying the nature–human relationship from an integral psychosocial perspective. We propose the ecomind sponge conceptual framework, based on the mindsponge theory of information processing. We present a systematic method to examine the nature–human relationship with conceptual frameworks of system boundaries, selective exchange, and adaptive optimization. The theoretical mechanisms were constructed based on principles and new evidence in natural sciences. The core mechanism of ecomindsponge is the subjective sphere of (...) influence, which is the limited mental representation of information received from and processed based on the objective sphere of influence–actual interactions in reality. The subjective sphere is the sum of two sub-spheres: influencing (proactive) and being influenced (reactive). Maladaptation in thinking and behavior of the mind as an information collection-cum-processor results from the deviation of the subjective sphere from reality, which includes two main types: “stupidity” and “delusion”. Using Bayesian Mindsponge Framework (BMF) analytics on a dataset of 535 urban residents, we provide consistent statistical evidence on the proposed properties of subjective spheres. The dynamic framework of ecomindsponge can be used flexibly and practically for environmental research as well as other psychosocial fields. (shrink)

Evolutionary developmental biology represents a paradigm shift in the understanding of the ontogenesis and evolutionary progression of the denizens of the natural world. Given the empirical successes of the evo-devo framework, and its now widespread acceptance, a timely and important task for the philosophy of biology is to critically discern the ontological commitments of that framework and assess whether and to what extent our current metaphysical models are able to accommodate them. In this paper, I argue that one particular model (...) is a natural fit: an ontology of dispositional properties coherently and adequately captures the crucial casual-cum-explanatory role that the fundamental elements of evo-devo play within that framework. (shrink)

This paper is an attempt to provide an adequate theoretical framework to understand the biological basis of human rights. We argue that the skepticism about human rights is increasing especially among the most rational, innovative and productive community of intellectuals belonging to the applied sciences. By using examples of embryonic stem cell research, a clash between applied scientists and legal scientists cum human rights activists has been highlighted. After an extensive literature review, this paper concludes that the advances in applied (...) sciences proven by empirical evidence should not be restricted by normative theories and philosophies of the social sciences. If we agree on these premises that Human Rights are biological, then biology can provide a framework of cooperation for social and applied scientists. (shrink)

The author criticizes the characterization of institutional objects (proposed independently by John Searle and Ota Weinberger) according to which institutional objects are necessarily objects cum fundamento in re, that is, objects that presuppose a material substrate on which they are based.

Dacă cercetarea fenomenologică are o anumită intuiţie mai mult sau mai puţin vagă a direcţiei în care se îndreaptă, ea nu ştie dintru început unde anume va ajunge, unde anume o vor ghida întrebările. Ca în Călăuza lui Tarkovski, cercetătorul aruncă înaintea sa întrebarea şi apoi o urmează, înaintând oarecum în necunoscut, în orizontul neştiut pe care întrebarea îl deschide. Tocmai de aceea cercetarea fenomenologică este o explorare, o înaintare în necunoscut, fără o hartă sigură, fără o busolă infailibilă, alta (...) decât cea a propriei pre-înţelegeri, care poate fi confirmată sau infirmată pe parcurs. Spre deosebire de alte tipuri de cercetare, care pornesc de la un dat pozitiv deja disponibil, deja asigurat, în fenomenologie cercetătorul trebuie să îşi obţină datul originar, să şi-l asigure constant, să-l extragă din contexte fenomenale în care el este de cele mai multe ori ocultat, mascat şi obturat. Tot aşa şi noi, întrebându-ne dacă şi cum ar putea fi conceput un sens originar şi integrator al trupului, unul care să premeargă şi totodată să cuprindă diversele forme de expresie corporală a existenţei umane, noi nu presupunem că îl avem deja, gata dat, disponibil, apt de a fi arătat cu degetul: iată-l! Dimpotrivă, este mult mai plauzibil ca acest sens originar să ne fie dat întâi de toate prin ocultările sale, prin formele sale derivate, privative sau sărăcite. Explorarea fenomenologică ia atunci chipul unei operaţii de desfoliere, de recuperare a unui strat de sens originar, ascuns în spatele unor aluviuni care îl acoperă şi, uneori, îl fac de nerecunoscut. (shrink)

Unul dintre cele mai importante subiecte de dezbatere în contextul deliberărilor publice privind revizuirea Constituției a fost lansat, fără îndoială, de solicitările de revizuire a ei in sens creștin. Solicitările în discuție au fost făcute, după cum este cunoscut, de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în 5 martie 2013. Potrivit acestor solicitări, ar fi dezirabil ca, printre altele, noua Constituție „să facă referire la numele lui Dumnezeu”, să „sublinieze ... importanța tradiției creștine a poporului român”, să evidențieze „rolul (...) pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut și îl are în istoria țării” și – nu în ultimul rând – să recunoască „necesitatea predării religiei în școală.” In acest articol, explorez, în limitele spațiului pe care îl am la dispoziție, fiecare dintre aceste solicitări. Obiectivul meu fundamental este acela de a arăta că – și de a explica de ce – niciuna dintre ele nu este o solicitare „rezonabilă”. Prin aceasta înțeleg că niciuna dintre solicitările Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei nu este suficient susținută argumentativ și – mai ales – că niciuna dintre ele nu este compatibilă cu idealul unei societăți organizate și guvernate în baza unor valori precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre cetățeni. Ceea ce sper să arăt este, cu alte cuvinte, că, dat fiind respectul pe care îl datorăm acestor valori, România trebuie să rămână și în viitor un stat laic sau, poate mai corect spus, unul neutru din punct de vedere religios, așa cum statuează în prezent articolul 9 al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Articolul precizează, reamintesc, că în România „nu există religie de stat” și că „statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee”. (shrink)

There are multiple formal characterizations of the natural numbers available. Despite being inter-derivable, they plausibly codify different possible applications of the naturals – doing basic arithmetic, counting, and ordering – as well as different philosophical conceptions of those numbers: structuralist, cardinal, and ordinal. Nevertheless, some influential philosophers of mathematics have argued for a non-egalitarian attitude according to which one of those characterizations is more “legitmate” in virtue of being “more basic” or “more fundamental”. This paper addresses two related issues. First, (...) we review some of these non-egalitarian arguments, lay out a laundry list of different, legitimate, notions of relative priority, and suggest that these arguments plausibly employ different such notions. Secondly, we argue that given a metaphysical-cum-epistemological gloss suggested by Frege’s foundationalist epistomology, the ordinals are plausibly more basic than the cardinals. This is just one orientation to relative priority one could take, however. Ultimately, we subscribe to an egalitarian attitude towards these formal characterizations: they are, in some sense, equally “legitimate”. (shrink)

This Study has covered Post Graduate Students of four University of Gujarat State including Sardar Patel University, M. S. University, Gujarat University and DDIT University. The data collected from 400 P G Students 100 students from each university for the study under the research design of descriptive cum exploratory in nature. The Questionnaire is used for this research consists of 50 Questions. As a Consideration of that the youth or students are the future for any nation so level of understanding (...) of youth about human rights is very important to know. If human rights knowledge is not up to mark among youth or students, it's a serious issue for the youth and nation as well. As a Social Worker, to maintain equality, non discrimination, protection and development is a mission. So, Human Rights is a one of the best weapon to all social worker to achieve main goals as mentioned before. Mehul Rabari | Dr. S. D. Mishra "Youth and Human Rights - A Research Study among University Student" Published in International Journal of Trend in Scientific Research and Development (ijtsrd), ISSN: 2456-6470, Volume-1 | Issue-1 , December 2016, . (shrink)

Aceasta nu este o carte de matematică, ci una despre matematică, care se adresează elevului sau studentului, dar şi dascălului său, cu un scop cât se poate de practic, anume acela de a iniţia şi netezi calea către înţelegerea completă a matematicii predate în şcoală. Tradiţia predării matematicii într-o abordare preponderent procedural-formală a avut ca efect o viziune deformată a elevilor asupra matematicii, ca fiind ceva strict formal, instrumental şi calculatoriu. Pierzând contactul cu baza conceptuală a matematicii, elevii dezvoltă pe (...) parcurs o "anxietate matematică" şi renunţă la a mai căuta înţelegerea matematicii, care devine "duşmanul tradiţional" din şcoală. Această lucrare şi-a propus materializarea rezultatelor cercetărilor inter- şi trans-disciplinare având ca obiect înţelegerea matematicii, care au concluzionat că domeniile care au potenţialul de a contribui în acest fel la educaţia matematicii, unificând abordările procedurală şi conceptuală, sunt epistemologia şi filosofia matematicii şi ştiinţei, precum şi fundamentele şi istoria matematicii. Aceste rezultate susţin teza că teama de matematică poate fi înlăturată prin abordarea conceptuală, iar un elev cu o bună înţelegere conceptuală va fi un rezolvitor de probleme mai bun. Autorul a identificat acele zone şi concepte aparţinând acestor discipline, care pot fi adaptate şi prelucrate în vederea familiarizării elevului sau studentului cu acest tip de cunoştinţe, care să însoţească conţinutul tradiţional al matematicii şcolare. Lucrarea a fost astfel organizată încât să contureze cititorului o imagine unificatoare asupra complexităţii naturii matematicii, precum şi o perspectivă conceptuală necesară, în final, înţelegerii de tip holistic a matematicii şcolare. Autorul vorbeşte despre matematică, pentru a convinge că a înţelege matematica înseamnă mai întâi să o înţelegem ca întreg, dar şi ca parte a unui întreg. Natura matematicii, conceptele sale primare (cum ar fi numerele şi mulţimile), structurile, limbajul, metodele, rolurile şi aplicabilitatea matematicii, sunt prezentate în conţinutul lor esenţial, iar explicarea conceptelor non-matematice este făcută într-un limbaj accesibil, însoţită de multe exemple relevante. Cartea este o unitate didactică concepută să reprezinte punctul de plecare şi un ghid de orientare către dobândirea înţelegerii de tip holistic a matematicii (pentru elev sau student) şi (pentru dascăl) către o predare de tip epistemic-conceptual, în care înţelegerea conceptuală este la fel de importantă ca antrenarea abilităţilor procedural-aplicative. (shrink)

În acest studiu, îmi propun să arăt că modelul social intuiţionist al judecăţii morale propus de Haidt este la rândul său prea restrictiv faţă de influenţa raţionării morale, poate tot aşa cum modelul raţionalist subestima influenţa emoţiilor morale. Mai întâi, voi prezenta modelul raţionalist despre natura judecăţii morale şi voi evidenţia rezultatele empirice care au contribuit la erodarea sa. Apoi, voi prezenta şi critica modelul social intuiţionist revigorat de revoluţia „afectivă” din psihologia morală, argumentând că rezultatele din psihologia experimentală, neuroştiinţă (...) şi psihologia evoluţionistă acordă raţionării morale o influenţă cauzală mai mare decât admite Haidt. (shrink)

A number of traditional philosophers and religious thinkers advocated an ineffability thesis to the effect that the ultimate reality cannot be expressed as it truly is by human concepts and words. However, if X is ineffable, the question arises as to how words can be used to gesture toward it. We can't even say that X is unsayable, because in doing so, we would have made it sayable. In this article, I examine the solution offered by the fifth-century Indian grammarian-philosopher (...) Bhartrhari and develop it into a linguistic strategy based on the imposition-cum-negation method. The purpose is to show how we can non-contradictorily say, or rather indicate, the unsayable. (shrink)

A collective understanding that traces a debate between ‘what is science?’ and ‘what is a science about?’ has an extraction to the notion of scientific knowledge. The debate undertakes the pursuit of science that hardly extravagance the dogma of pseudo-science. Scientific conjectures invoke science as an intellectual activity poured by experiences and repetition of the objects that look independent of any idealist views (believes in the consensus of mind-dependence reality). The realistic machinery employs in an empiricist exposition of the objective (...) phenomenon by synchronizing the general method to make observational predictions that cover all the phenomena of the particular entity without any exception. The formation of science encloses several epistemological purviews and a succession of conjectures cum refutation that a newer theorem could reinstate. My attempt is to advocate a holistic plea of scientific conjectures that outruns the restricted regulation of experience or testable hypothesis to render the validity of a chain of logical reasoning (deductive or inductive) of basic scientific statements. The milieu of scientific intensification integrates speculation that loads efficiency towards a new experimental dimension where the reality is not itself objective or observers relative; in fact the observed phenomenon divulges in the constructive progression of preferred methods of falsifiability and uncertainty. (shrink)

A collective understanding that traces a debate between 'what is science?’ and ‘what is a science about?’ has an extraction to the notion of scientific knowledge. The debate undertakes the pursuit of science that hardly extravagance the dogma of pseudo-science. Scientific conjectures invoke science as an intellectual activity poured by experiences and repetition of the objects that look independent of any idealist views (believes in the consensus of mind-dependence reality). The realistic machinery employs in an empiricist exposition of the objective (...) phenomenon by synchronizing the general method to make observational predictions that cover all the phenomena of the particular entity without any exception. The formation of science encloses several epistemological purviews and a succession of conjectures cum refutation that a newer theorem could reinstate. My attempt is to advocate a holistic plea of scientific conjectures that outruns the restricted regulation of experience or testable hypothesis to render the validity of a chain of logical reasoning (deductive or inductive) of basic scientific statements. The milieu of scientific intensification integrates speculation that loads efficiency towards a new experimental dimension where the reality is not itself objective or observers relative; in fact the observed phenomenon divulges in the constructive progression of preferred methods of falsifiability and uncertainty. (shrink)

Internetul a schimbat complet modul nostru de viață, fiind considerat unul dintre cele mai benefice progrese tehnologice ale secolului XXI. Totul se vinde și se cumpără acum pe Internet, inclusiv distracția. Internetul face lumea mai mică, pentru că am putea comanda sau comercializa orice în întreaga lume. Și în această societate virtuală suntem cu toții comentatori, editori și creatori. Îți poți imagina cum ar fi viața acum fără Internet? Închide ochii pentru un minut și gândește-te la cum a fost viața (...) înainte de Internet. Pentru unii, Internetul este ocazia ideală de a scăpa de realitate, în timp ce pentru alții este cea mai bună oportunitate de a socializa și a se împrieteni cu persoane din toată lumea. Poveștile personale devin publice; problemele locale devin globale. -/- ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT34520. (shrink)

Cum va arăta știința în viitorul apropiat? În primul rând, foarte strâns cuplată cu, dependentă chiar de, tehnologie. În al doilea rând, trei factori își vor pune amprenta puternic pe evoluția științei și tehnologiei; globalizarea, încălzirea globală, și acutizarea conflictelor la nivel de națiuni. O perioadă de acumulare în știință, fără salturi calitative spectaculoase în științele naturii și cele formale, dar cu o mulțime de noi teorii care vor apare în domeniul științelor sociale și o dezvoltare fără precedent a tehnologiilor. (...) Noua paradigmă a revoluției științifice și tehnologice a făcut progrese rapide, iar lumea a intrat într-o nouă eră a inovației, cu schimbări profunde. Accentele actuale sunt puse pe spațiul cosmic și controlul genetic. Cercetarea și dezvoltarea științifică creativă va deveni principala activitate a umanității. -/- CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 1, Numărul 2, Decembrie 2022, pp. 3-10 ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS23812. (shrink)

Ediţia a doua (revăzută şi îmbunătăţită) O introducere în teoriile şi conceptele, forţele fundamentale şi particule, metode şi tabele utilizate în fizică, subdomenii şi domenii ştiinţifice înrudite, cu accent pe înţelegerea fenomenelor fizice. Fizica clasică se ocupă, în general, cu materia și energia la scară normală de observație, în timp ce o mare parte a fizicii moderne se ocupă de comportamentul materiei și energiei în condiții extreme sau pe o scară foarte mare sau foarte mică. De exemplu, pentru fizica atomică (...) și nucleară contează scara cea mai mică la care elementele chimice pot fi identificate. Fizica particulelor elementare are o scară chiar mai mică, deoarece se referă la unitățile de bază ale materiei; această ramură a fizicii este, de asemenea, cunoscută sub numele de fizica energiilor înalte, din cauza energiilor extrem de ridicate necesare pentru a produce mai multe tipuri de particule, în acceleratoare de particule mari. La această scară, de obicei, noțiunile obișnuite de spațiu, timp, materie și energie nu mai sunt valabile. Cele două teorii principale ale fizicii moderne prezintă o imagine diferită a conceptelor de spațiu, timp, și materie, faţă de fizica clasică. Teoria cuantică studiază natura mai degrabă discretă decât continuă a multor fenomene la nivel atomic și subatomic, și aspectele complementare ale particulelor și undelor în descrierea unor astfel de fenomene. Teoria relativității studiază descrierea fenomenelor care au loc într-un cadru de referință, care este în mișcare faţă de un observator. Teoria specială a relativității studiază mișcarea relativ uniformă în linie dreaptă, iar teoria generală a relativității mișcarea accelerată și legătura sa cu gravitația. Atât teoria cuantică cât și teoria relativității îşi găsesc aplicații în toate domeniile fizicii moderne. CUPRINS: Fizica - Scurtă istorie - Fizica şi filozofia - Teorii de bază în fizică - - Fizica clasică - - Fizica modernă - - Diferenţa între fizica clasică şi fizica modernă - Cercetarea în fizică - - Metode ştiinţifice - - Teorie şi experiment - Domenii de aplicare şi obiective - - Domenii de cercetare - - Direcţii de dezvoltare - - Direcţii actuale de cercetare Teorii - Fizica teoretică - - Teorii recunoscute - - Teorii propuse - - Teorii marginale Teorii recunoscute - Termodinamica - - Legile termodinamicii - - Concepte în termodinamică - - Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură - - Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură şi presiune - - Substanţe care se pot descrie prin temperatură, presiune şi potenţial chimic - - Substanţe care se pot descrie prin temperatură şi câmp magnetic - - Sisteme termodinamice - - Stări termodinamice - Mecanica statistică - Relativitatea specială - - Motivaţia pentru teoria relativităţii speciale - - Invarianţa vitezei luminii - - Lipsa unui cadru de referinţă absolut - - Echivalenţa dintre energie şi masă - - Simultaneitatea - - Evoluţia teoriei relativităţii speciale - Teoria relativităţii generale - - Dezvoltarea relativităţii şi a relativităţii speciale - - Gaura de vierme - - - Călătorii cu viteze mai mari decât viteza luminii şi călătorii în timp - - - Universul nostru, într-o gaură neagră - - - Concluzii - Mecanica cuantică - - Descrierea teoriei - - Formularea matematică - - Interacţia cu alte teorii ale fizicii - - Istoria, filozofia şi viitorul mecanicii cuantice - - - Istoria - - - Filozofia - - - Viitorul - - Optica cuantică - - - Electronica cuantică - - Laser - - - Concepte de bază - - - Terminologie - - - Construcţia unui laser - - - Fizica laserilor - - - Extreme Light Infrastructure - - - Arme cu laser - Teoria câmpului cuantic - - Probleme ale mecanicii cuantice obişnuite - - Câmpuri cuantice - Modelul Standard - - Teste, predicţii şi provocări Teorii propuse - Teoria finală (Theory of everything) - - Idei speculative - Teoria marii unificări - Teoria M - - Relaţia teoriei M cu supercorzile şi supergravitaţia - - Caracteristici ale teoriei M - Gravitaţia cuantică în buclă - - Incompatibilitatea dintre mecanica cuantică şi relativitatea generală - - Buclele Wilson şi reţelele de spin - - Gravitaţia cuantică în buclă şi cosmologia cuantică - - Testele experimentale de GCB - Emergenţa Teorii marginale - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - Tesla şi Teoria dinamică a gravitaţiei - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Energia orgonică - - Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice - - Cărţile lui Reich Concepte - Mecanica clasică - - Istoria - - Statica - - - Vectori - - - Forţa - - - Momentul forţei - - - Ecuaţiile de echilibru - - - Momentul de inerţie - - - Solide - - - Fluide - - Dinamica - - - Principii - - - Dinamica liniară şi de rotaţie - - - Forţa - - - Legile lui Newton - - Frecarea - - - Legile frecării uscate - - - Reducerea frecării - Materia - - Antimateria - Energia - - Legile conservării în fizică - - - Filosofia legilor de conservare - - Masa - - - Masa inerţială - - - Masa gravitaţională - - - Echivalenţa maselor inerţială şi gravitaţională - - - Consecinţele relativităţii - - Cantitatea de mişcare (impulsul) - - - Cantitatea de mişcare în mecanica clasică - - - Cantitatea de mişcare în mecanica relativistă - - - Cantitatea de mişcare în mecanica cuantică - - Momentul cinetic - - Spinul - - - Istoria - - - Aplicaţii - Dimensiuni - - Timpul - - - Măsurarea timpului - - - Timpul în inginerie şi fizica aplicată - - - Timpul în filosofie şi fizica teoretică - - Spaţiu-timp - - - Cadrul de referinţă - - - Câteva fapte generale despre spaţiu-timp - - - Este spaţiul-timp cuantificat? - - Viteza - - Forţa - - - Relaţiile dintre unităţile de forţă şi unităţile de masă - - - Unităţi imperiale de forţă - - Momentul forţei - Sisteme fizice - Unde - - Exemple de unde - - Proprietăţi caracteristice - - Unde transversale şi longitudinale - - Polarizarea - - Descriere fizică a unei unde - - Unde de deplasare - - Ecuaţia undelor - - Entanglementul cuantic - - Magnetism - - - Dipoli magnetici - - - Modele de materiale magnetice - - Electricitatea - - - Istorie - - - Puterea electrică - - - Curentul electric - - - Fenomene electrice în natură - - Radiaţia electromagnetică - - Temperatura - - - Unităţi de temperatură - - - Bazele teoretice - - - Capacitatea termică - - - Temperatura în gaze - - - Măsurarea temperaturii - - - Temperaturi negative - - Entropia - - - Schimbarea de entropie în motoarele termice - - - Definiţia statistică a entropiei: Principiul lui Boltzmann - - - Măsurarea entropiei - - Informaţia în fizică - - - Informaţia clasică vs informaţia cuantică - - - Informaţii clasice - - - Informaţiile fizice şi entropia - Tranziţii - - Tranziţii de fază - - - Clasificarea tranziţiilor de fază - - - - Clasificarea Ehrenfest - - - - Clasificarea modernă a tranziţiilor de fază - - - Proprietăţi ale tranziţiilor de fază - - - - Puncte critice - - - - Simetria - - - - Exponenţi critici şi clase de universalitate - - Supraconductibilitatea - - - Istoria - - - Teorii ale supraconductibilităţii - - - Aplicaţii tehnologice ale supraconductibilităţii - - - Proprietăţile elementare ale supraconductorilor - - Superfluiditatea Forţe fundamentale - Gravitaţia - - Despre legea gravitaţiei universale a lui Newton - - - Forma vectorială - - - Istorie - - - Reticenţele lui Newton - - - Comparaţie cu forţa electromagnetică - - Teoria relativităţii generale a lui Einstein - - - Mecanica cuantică şi ondulatorie - - Situaţii specifice - - - Gravitaţia Pământului - - - Ecuațiile pentru un corp în cădere în apropiere de suprafața Pământului - - - Gravitaţia și astronomia - - - Radiația gravitațională - - - Viteza gravitaţiei - Electromagnetism - - Descrierea matematică - - Câmp electric E - - Metoda electromagnetică - - Electrostatica - - - Serii triboelectrice - - - Generatoare electrostatice - - - Neutralizarea sarcinilor - - - Inducţia sarcinilor - - - Electricitatea "statică" - Forţa nucleară slabă - Forţa nucleară tare Particule - Particule elementare - - Proprietăţi conceptuale - - - Dimensiunea - - - Compoziţia - - Modelul Standard în fizica particulelor elementare - - - Fermioni fundamentali - - - - Antiparticule - - - - Cuarci - - - Bosoni fundamentali - - - - Gluoni - - - - Bosoni electroslabi - - - - Bosonul Higgs - - Extensii ale Modelului Standard în fizica particulelor elementare - - - Marea unificare - - - Supersimetria - - - Teoria corzilor - - - Teoria preonilor - Atomi - - Modele istorice de atomi - - Nucleul atomic - Protoni - Neutroni - - Istoric - - - Evoluţia actuală - Electroni - - Istoria - - Detalii tehnice - - Electricitate - Cuarci - Fotoni - Gluoni - Bosoni W şi Z - - Bosonul Higgs - Gravitoni - Neutrino - - Neutrino, noul sistem de comunicaţii - - Telefonul – particulă - - Comunicaţii cu submarinele - - Mesaje pentru călătoria în timp - Cvasiparticule - - Relaţia cu mecanica cuantică multi-corp - - Distincţia între cvasiparticule şi excitaţii colective - - Efectul asupra proprietăţilor colective - - Istoria - Fononi - - Unde de reţea - - Fononi acustici şi optici Subdomenii - Acustica - - Concepte fundamentale ale acusticii - - - Propagarea undelor: nivele de presiune - - - Propagarea undelor: frecvenţa - - - Transducţia în acustică - Astrofizica - - Erupţii solare - - - Evoluţia exploziilor solare - - - Impactul exploziilor solare asupra omenirii - - - - Ejecţia masei coronariene - - - - Misiunile spaţiale - - - - Întreruperi de energie electrică - Fizica atomică, moleculară, şi optică - - Apa grea - - Osmoza - Fizica computaţională - Fizica materiei condensate - Criogenia - Mecanica fluidelor - Optica - - Optica clasică - - Optica modernă - Fizica plasmei - Fizica particulelor - - Istoria - - Modelul Standard - - Fizica particulelor experimentală - - Obiecţii - - Politici publice Metode - Metode ştiinţifice - - Elementele metodelor ştiinţifice idealizate - - Aspecte ale metodelor ştiinţifice - - - Observaţia - - - Ipoteza - - - Predicţia - - - Verificarea - - - Evaluarea - - - Alte aspecte ale metodelor ştiinţifice - Mărimi fizice - Măsurători fizice - Analiza dimensională - - Exemplu aplicat - Statistica Tabele - Legile fizicii - Constante fizice - Sistemul Internaţional pentru unităţi de măsură - - Origine - - Scrierea SI - - Unităţi de bază în Sistemul Internaţional SI - - - Lungime (l) - - - Masa (m) - - - Timp (t) - - - Curentul electric (I) - - - Temperatura termodinamică (T) - - - Cantitatea de substanţă (n) - - - Intensitatea luminoasă (I) - - Unităţi SI derivate - - Prefixe SI în fizică - - - Unităţi folosite în afara SI - Unităţi fizice - - Unităţi ca dimensiuni - - Unităţi de bază şi derivate - - Conversia unităţilor - - Prefixele in sistemul SI - - Sfaturi şi reguli pentru calcule cu unităţi fizice Istoria - Fizica în antichitate - Fizica în Evul Mediu - Fizica în sec. XVI-VIII - Fizica în sec. XIX - Fizica în sec. XX Probleme nerezolvate în fizică Domenii interdisciplinare - Fizica aplicată (Fizica tehnologică) - Fizica acceleratorilor - - Accelerarea și interacțiunea particulelor cu structuri RF - - Dinamica fluxului - - Coduri de modelare - - Diagnosticările fluxului - - Toleranţele maşinii Domenii înrudite - Relaţia fizicii cu alte domenii - - Cerinţe preliminare - - Applicaţii şi influenţe - Astronomia - - Scurtă istorie - - Subdomenii ale astronomiei. Cum se obţin informaţiile în astronomie. - - - După subiect - - - Modalităţi de obţinere a informaţiilor - - Telescoape - - - Tipuri de telescoape - - Planetele rătăcitoare - Biofizica - - Subiecte în biofizică şi domenii conexe - - Biofizicieni celebri - Chimia fizică - - Concepte-cheie - Cosmologia - - Subiecele din cosmologie includ: - - - Cosmologia fizică - - - Cosmologii alternative - - - Cosmologia filosofică - - - Cosmologia religioasă - Electronica - - Exemplu - Geofizica - - Metode - - - Geodezie - - - Sonde spaţiale - - Cutremure - Fizica chimică - Ingineria - - Sarcina ingineriei - - Rezolvarea problemelor - - Utilizarea calculatoarelor - - Etimologia - - Conexiunile cu alte discipline - Ştiinţa materialelor Pseudofizica - Anti-gravitaţia - - Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei - - Soluţii ipotetice - - - Scuturi gravitaţionale - - - Cercetări în relativitatea generală în anii 1950 - - - A cincea forţă - - - "Unităţi distorsionate" în relativitatea generală - - - Breakthrough Propulsion Physics Program - - Încercări experimentale şi comerciale - - - Dispozitive giroscopice - - - Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown - - - Cuplarea gravitoelectrică - - - Premiul Göde - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - - Rezultate - - - Producţia de energie şi căldura în exces - - - Heliu, elemente grele, şi neutroni - - Mecanisme propuse Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - Contact . (shrink)

Prima ediție a Principia lui Newton conține doar două comentarii suplimentare despre metodologie: notificarea că scopul lucrării este de a explica "cum să determinăm mișcările adevărate din cauzele lor, efectele și diferențele aparente și, dimpotrivă, cum să determinăm din ipoteze dacă sunt adevărate sau aparente, cauzele și efectele lor"; și, în Scholiul de la sfârșitul Cărții 1, Secțiunea 11, Newton afirmă că abordarea sa distinctivă face posibilă argumentarea mai sigură în filosofia naturală. În a doua ediție (1713) Newton introduce secțiuni (...) separate pentru fenomene și reguli implicate în determinarea gravitației universale, iar la sfârșitul Scholiului General din cea de-a treia ediție, 1726, include cea mai faimoasă declarație metodologică. DOI: 10.13140/RG.2.2.34012.54403. (shrink)

Inteligența artificială a creat oportunități fără precedent, dar și noi riscuri. Creșterea exponențială a capabilităților modelelor de inteligența artificială permite atingerea unor niveluri de valoare și generalizare neatinse până acum. Cu toate acestea, opacitatea acestor modele a crescut, de asemenea, iar natura lor de cutie neagră face dificilă, chiar și pentru experți, explicarea justificării concluziilor lor. Acest lucru poate reprezenta un punct critic din punct de vedere tehnologic și social, deoarece riscul este real, după cum demonstrează episoadele recente, ale sistemelor (...) de antrenament care sunt compromise de părtiniri și prejudecăți de discriminare, care au învățat din datele de instruire. Prin urmare, este posibil ca învățarea din urmele digitale ale deciziilor trecute să poată duce la încorporarea prejudecăților invizibile existente în modelele rezultate, perpetuându-le. (shrink)

In Truth and Objectivity, Crispin Wright argues that because truth is a distinctively normative property, it cannot be as metaphysically insubstantive as deflationists claim.1 This argument has been taken, together with the scope problem,2 as one of the main motivations for alethic pluralism.3 We offer a reconstruction of Wright’s Inflationary Argument (henceforth IA) aimed at highlighting what are the steps required to establish its inflationary conclusion. We argue that if a certain metaphysical and epistemological view of a given subject matter (...) is accepted, a local counterexample to IA can be constructed. We focus on the domain of basic taste and we develop two variants of a subjectivist and relativist metaphysics and epistemology that seems palatable in that domain. Although we undertake no commitment to this being the right metaphysical cum epistemological package for basic taste, we contend that if the metaphysics and the epistemology of basic taste are understood along these lines, they call for a truth property whose nature is not distinctively normative—contra what IA predicts. This result shows that the success of IA requires certain substantial metaphysical and epistemological principles and that, consequently, a proper assessment of IA cannot avoid taking a stance on the metaphysics and the epistemology of the domain where it is claimed to be successful. Although we conjecture that IA might succeed in other domains, in this paper we don’t take a stand on this issue. We conclude by briefly discussing the significance of this result for the debate on alethic pluralism. (shrink)

While Strawsonians have focused on the way in which our “reactive attitudes”—the emotions through which we hold one another responsible for manifestations of morally significant quality of regard—express moral demands, serious doubt has been cast on the idea that non-blaming reactive attitudes direct moral demands to their targets. Building on Gary Watson’s proposal that the reactive attitudes are ‘forms of moral address’, this paper advances a communicative view of praise according to which the form of moral address distinctive of the (...) praise-manifesting reactive attitudes (approbation, gratitude) is moral invitation. Like moral demand, moral invitation is a species of directive address presupposing its target’s possession of distinctive agential capacities and, when valid, provides its addressee with reason to give the addressor’s directive discursive uptake. While blame’s demands issue imperatival reasons for compliance (e.g. to acknowledge wrongdoing, apologize, etc.), praise’s invitations provide discretionary reasons to accept credit in jointly valuing the significance of the act for the praiser. In addition to its phenomenological plausibility and contribution to the already fecund Watsonian-cum-Strawsonian program, the invitational view helps render intelligible the power of our praise practices to facilitate the formation and enrichment of our interpersonal relationships. (shrink)

According to robust virtue epistemology , knowledge is type-identical with a particular species of cognitive achievement. The identification itself is subject to some criticism on the grounds that it fails to account for the anti-luck features of knowledge. Although critics have largely focused on environmental luck, the fundamental philosophical problem facing RVE is that it is not clear why it should be a distinctive feature of cognitive abilities that they ordinarily produce beliefs in a way that is safe. We propose (...) a novel way to resolve this problem. Key to our proposal will be an appreciation of different representational states beholden to truth. We suggest these different representational states are distinguished by how, in the proper governance of these states, the twin goods of attaining truth and avoiding error are weighted. Moreover, we explain how varieties of representational states line up with varieties of cognitive achievement such that knowledge, cum cognitive achievement, must be safe because of the kind of attempt at success that belief is—namely, an attempt that places the premium it does on avoiding error. (shrink)

Monists and pluralists disagree concerning how many ordinary objects there are in a single situation. For instance, pluralists argue that a statue and the clay it is made of have different properties, and thereby are different. The standard monist’s response is to hold that there is just a single object, and that, under the description “being a statue”, this object is, e.g., aesthetically valuable, and that, under the description “being a piece of clay”, it is not aesthetically valuable. However, Fine (...) provided an ontological reading of the expression “an object under a description”: the theory of rigid embodiments. The debate between monists and pluralists reduplicates in the domain of ordinary occurrences, like walks and conferences. Specifically, they disagree whether an occurrence in progress (also called “process”) like John’s walk that is happening at tn is identical to some completed occurrence (also called “event”) like John’s walk that happened between, e.g., t1 and tn. Under the adoption of the pluralist’s position, the article aims to provide a novel theory of ordinary occurrences that develops the ontological reading of “under a description” to account for occurrences in progress and completed occurrences. As a first result, we formulate a theory according to which both occurrences in progress and completed occurrences are rigid embodiments. As a second result, we argue that the suggested theory is explanatorily powerful to the extent it solves two puzzles that we call “the Puzzle from the Completion of a Process” and “the Metaphysical-cum-Semantical Puzzle”. (shrink)

We can readily identify goal-directed systems and distinguish them from non-goal-directed systems. A woodpecker hunting for grubs is the first, a pendulum returning to rest is the second. But what is it to be a goal-directed system? Perhaps the dominant answer to this question, inspired by systems theories such as cybernetics, is that goal-directed systems are distinguished by their tendency to seek, aim at, or maintain some more-or-less easily identifiable goal. Cybernetics and the like would hold that physical systems subject (...) only to physical laws can exhibit such behavior. If sound, this systems approach to teleology would unify a diverse range of goal-directed phenomena and neatly side-step many traditional bogey-men of teleology, such as anthropomorphism and future causation. Goal-directed phenomena would be a normal feature of the natural causal world that could be described in purely descriptive and quantitative terms, and receive ordinary causal explanations. Thus, the systems approach promises to provide a naturalistic-cum-descriptive account of teleology suitable for use in naturalistic accounts of other phenomena, including the intentionality of mental states and even self-consciousness. (shrink)

Care este statutul moral al copiilor? Ce înseamnă egalitatea morală dintre copii şi adulți? Care sunt constrângerile pe care le impune acceptarea acestei egalități în ceea ce priveşte felul în care pot fi tratați copiii în familie sau în societate ? Cine are ce fel de responsabilitate pentru copii ? În capitolul de față voi discuta astfel de întrebări. Voi analiza relația dintre copii, părinți şi stat, în dimensiunea ei practică (felul în care ne raportăm la copii), din punct de (...) vedere legal (constrângerile legale asupra felului în care ne raportăm la copii) şi din punct de vedere moral (cum ar trebui să ne raportăm la copii). Voi începe cu o scurtă incursiune în istoria relațiilor dintre copii, părinți, şi stat, atât din punct de vedere legal, cât şi filosofic. Voi prezenta conceptul de statut moral şi ideea de egalitate morală între copii şi adulți. Voi ilustra schimbările sociale şi legislative în ce priveşte acceptarea statutului moral al copiilor şi a egalității morale între copii şi adulți, folosind exemple din România şi Suedia. Voi examina dinamica dintre aspirațiile legale şi morale la care aderă România în ce priveşte statutul moral al copiilor şi normele sociale despre copii, copilărie, şi familie, care nu sunt întotdeauna în acord cu aceste aspirații. Voi urmări apoi schimbările care au avut loc în ultimele decenii în ce priveşte limitele responsabilității parentale. (shrink)

The objective of this work is to investigate the philosophical anthropology that underpins the anthropology of the Early Christians. It is curious to know why Christian anthropology is intellectually and practically inclined towards the philosophical anthropology of the Platonic tradition rather than the theological-philosophical tradition of the biblical Hebrew people in the Old Testament. Today the emphasis on Christian anthropology is that the human person is an integration of body and soul. Contrary to this position, the writer maintains that the (...) Christian anthropology, especially during the period of the early Christians (here understood as the period within the first five centuries C.E.), fundamentally conceives the human person as a composite of soul and body, which is a conscious employment of Platonic anthropology. This article observes that, as regards the doctrine of the resurrection of the dead, there is a dichotomy between theological coherency and the actual Christian practice on the Christian conception of the human person. Hence, this work argues that the Platonic influence on the philosophical anthropology of the Early Christian was a deliberate act to give a more rational foundation to the theological problematic on the resurrection of the dead and on the resurrected body. It explains why Aquinas’s theological cum philosophical thinking, though overwhelmingly an Aristotelian ground, could not “Aristotelize” his philosophical anthropology. (shrink)

Previzualizare carte Așa cum este definită eugenia, este foarte dificil de făcut o diferențiere clară între știință (medicină, ingineria genetică) și eugenie. Și de stabilit o linie peste care ingineria genetică nu ar trebui să treacă, conform unor norme morale, juridice și religioase. Atâta timp cât acceptăm ajutorul geneticii în găsirea unor modalități de combatere a cancerului, diabetului sau HIV, acceptăm în mod implicit și eugenia pozitivă, conform definiției actuale. Și atâta timp cât acceptăm screening-ul genetic, și intervenții asupra fătului (...) nenăscut, sau avortul, acceptăm în mod implicit și eugenia negativă. În plus, la nivel de guverne, deși oficial eugenia este repudiată, ea a fost legalizată în foarte multe țări până de curând, și încă mai este acceptată și legalizată, chiar dacă în forme mai subtile, și în prezent. CUPRINS Eugenia - Istorie - - Origine și dezvoltare - - Nazismul și declinul eugeniei - - Renașterea moderna a eugeniei - Semnificații și tipuri - - Metode de implementare - Argumente - - Eficacitate - - Pierderea diversității genetice - - Etica - - - Opoziţia - - - Suport Istoria eugeniei - Istorie - - Filosofii pre-galtoniene - - Teoria lui Galton - - Charles Davenport - - Regatul Unit - - Statele Unite - - Australia - - Brazilia - - - Fundația Rockefeller în Brazilia - - Canada - - Germania - - - Coloniile germane din Africa - - - Coloniile germane din Pacific - - - Caraibe și America de Sud - - Japonia - - Coreea - - China - - Singapore - - Alte țări - - Marginalizarea după al doilea război mondial - Eugenica modernă, ingineria genetică și reevaluarea etică - - Cipru - - China - - Japonia - - Rusia - - Statele Unite - - Israel - - Reevaluarea etică Darwinismul social - Originea termenului - Utilizare - Susținătorii - Ipoteze legate de schimbarea și evoluția socială Noua eugenie - Istorie - Critică - Semiotica - Genetica și avortul - - Legalitatea avortului selectiv - - Testarea genetică pentru sindromul Down - - Susținătorii avortului selectiv al persoanelor cu dizabilități - - Opoziția față de avortul selectiv al persoanelor cu dizabilități Diagnoza genetică de preimplantare - Probleme etice - - Dizabilităţi - - Trăsături intersex - Obiecții religioase - Factori psihologici Etica eugeniei Viitorul eugeniei Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Det er min strid at tabellen av intensjonalitet (rasjonalitet, bevissthet, sinn, tanke, språk, personlighet etc.) som har fremtredende her beskriver mer eller mindre nøyaktig, eller i det minste fungerer som en heuristisk for, hvordan vi tenker og oppfører oss, og så omfatter det ikke bare filosofi og psykologi, men alt annet (historie, litteratur, matematikk, politikk etc.). Legg spesielt merke til at intensjonalitet og rasjonalitet som jeg (sammen med Searle, Wittgenstein og andre) ser det, inkluderer både bevisst deliberativspråklig system 2 og (...) bevisstløs automatisert prelinguistic System 1 handlinger eller reflekser. Jeg gir en kritisk undersøkelse av noen av de viktigste funnene fra to av de mest eminente studentene i moderne tid, Ludwig Wittgenstein og John Searle, om den logiske strukturen av intensjonalitet (sinn, språk, bevissthet, oppførsel), tar som utgangspunkt Wittgensteins grunnleggende oppdagelse - at alle virkelig "filosofiske" problemer er de samme - forvirringer om hvordan man bruker språk i en bestemt sammenheng, og så alle løsninger er de samme - ser på hvordan språket kan brukes i sammenheng en sammenheng slik at sannheten forhold (Vilkår for tilfredshet eller COS) er klare. Det grunnleggende problemet er at man kan si noe, men man kan ikke bety (stat klar COS for) noen vilkårlig ytring og mening er bare mulig i en svært spesifikk sammenheng. Jeg analyserer ulike skrifter av og om dem fra det moderne perspektivet til de to tankesystemene (popularisert som "tenker raskt, tenker sakte"), ved hjelp av en ny tabell med intensjonatitet og nye doble systemer nomenklatur. Jeg viser at dette er en mektig heuristisk for å beskrive atferd. Dermed er all oppførsel nært forbundet hvis man tar riktig synspunkt. Den fenomenologiske illusjonen (glemsel en automatisert system 1) er universell og strekker seg ikke bare gjennom filosofi, men gjennom hele livet. Jeg er sikker på at Chomsky, Obama, Zuckerberg og paven ville være vantro hvis fortalt at de lider av det samme problemet som Hegel, Husserl og Heidegger, (eller at de skiller seg bare i grad fra narkotika- og sexavhengige i å være motivert av stimulering av deres frontale kortices ved levering av dopamin (og over 100 andre kjemikalier) via ventral tegmentum og kjernen accumbens), men det er helt klart sant. Mens fenomenologene bare kastet bort mye folks tid, kaster de bort jorden og deres etterkommers fremtid. (shrink)

This is a review of the new translation-cum-commentary of Lucretius, De rerum Natura by Klaus Binder, published by dtv, Munich 2017. The review stresses the importance of Lucretius work for the Enlightenment. The translation is o. k. on the whole, however the translator should have avoided rendering the Latin >religio< by >Aberglauben< (superstition). >superstition< was the word chosen by the English translator in the Loeb-Library, W. H. D. Rouse. Rouse was a Headmaster of the Perse School in Cambridge and he (...) may have chosen this rendering in 1924 to avoid getting into trouble with the Church of England. (shrink)